Inchiriere containere moloz Bucuresti

Inchiriem containere pentru transport moloz cu un volum de 7 metri cubi. Inchirierea containerelor se face pe o perioada limitata sau pe o perioada mai lunga.

Spatiul unde stationeaza contanerul trebuie sa  fie pe proprietatea beneficiarului sau in fata acesteia, pe trotuar, fara sa deranjeze circulatia pe strada.

Clientul trebuie sa elibereze spatiul de stationare inainte de livrare.

In container se poate incarca moloz, resturi de la constructii si amenajari, deseuri de orice tip, gunoi si alte materiale degradate.

Inchiriere containere moloz de 7 mc

inchiriere container moloz

Va asiguram transportul molozului prin deplasarea cu mijloace specializate la locul de colectare la cele de depozitare intermediare, de valorificare sau de depozitare/eliminare finala.

Va asiguram inchiriere container moloz cu stationare de 2-3 zile in functie de necesitatile clientului.

Molozul este materialul de constructie, (caramizi, mortar, tencuiala) provenit din demolarea cladirii si este clasificat astfel:

Moloz mineral neîncarcat poate fi supus, dupa o maruntire corespunzatoare si respectându-se cerintele minimale privind granulatia, unei valorificari în constructia de drumuri, ca si ca material de umplere.

Pentru materialul care nu se cauta, se recomanda depozitarea în zone speciale de la deponiile de materiale inerte;

Molozul încarcat contine substante care pot polua solul si apa freatica. Amintim aici diverse elemente de echipamente si instalatii, zidarie de la cosurile de fum, materiale izolante, de vopsit, de lipit (de ex. bucati de lemn) cu impuritati organice si anorganice.

Pâna când vor fi create în România posibilitatile corespunzatoare de tratare si prelucrare, în privinta depozitarii acestui moloz sunt valabile aceleasi cerinte ca si pentru pamântul încarcat. In privinta tipului de încarcare, ar trebui sa se realizeze o separare în functie de tipul de încarcare.

Betonul este un amestec de ciment si agregate. Este unul din cele mai utilizate materiale de constructie, iar atunci când este tratat ca deseu, ca urmare a demolarii cladirilor, podurilor, sau drumurilor, poate fi un deseu în cantitate apreciabila.

Amestecuri de desuri beton, caramizi, tigle si materiale ceramice provin din activitatile de constructii civile si edilitatare, renovari, modernizari, reabilitari sau demolari.
Activitatile din constructii si demolari sunt o sursa importanta de deseuri, în unele tari cantitatea generata fiind aproape egala cu cea de deseuri municipale solide (Franta, Germania etc.). Aproximativ 80% din cantitatea de moloz generata rezulta din constructii civile ( cladiri) si 20% din constructii edilitare si drumuri si poduri.

Conform raportarilor statistice în anul 2006 la nivelul întregii tari au fost colectate circa 475.000 tone deseuri din constructii si demolari, cantitate care a fost în întregime eliminata prin depozitare.

Inchirierea containelor moloz va ajuta atata timp cat aveti nevoie de a scapa de molozul aparut in urma unor demolari.

Containerele moloz au capacitatea de 7 m3 , suficiente pentru a depozita tot molozul de care vreti sa scapati.


Generarea deseurilor din constructii si demolari este un proces delimitat în timp. Cantitatile generate depind strict de marimea constructiei demolate, iar în cazul santierelor de constructii depind de disciplina tehnologica (construirea cu generarea unor cantitati reduse de deseuri). Generarea acestora este un proces cu caracter discontinuu.

Monitorizarea cantitatii generate si gestionate de deseuri din constructii si demolari este un proces dificil, având în vedere existenta a mii de mici antreprenori care efectueaza aceste operatii. Mai mult, la ora actuala în România nu exista un depozit pentru deseuri din constructii si demolari, eliminarea acestor deseuri realizându-se, de cele mai multe ori pe amplasamentul depozitelor pentru deseuri municipale solide.

Dar poluarea produsa de-a lungul anilor nu mai poate fi inlaturata, afectand in continuare viata oamenilor. Cel mai mare depozit de deseuri al Capitalei a poluat satele din jur ani la rand. Abia in 2001 au inceput demersurile de ecologizare a gropii Glina.

Locuitorii din Glina si directorul firmei care administreaza rampa “Ochiul Boului” vorbesc despre efectele pe care poluarea generata de gunoaie le avea asupra satelor din jur. Acum, o parte din groapa a devenit ecologica, dar efectele depozitul istoric de gunoaie numai pot fi sterse.

In anul 2001 groapa de la Glina a intrat in administrarea unei firme specializate, care, in parteneriat cu Primaria orasului Popesti-Leordeni, a inceput lucrarile de ecologizare a rampei.

Acesta spune ca mormanele vechi de gunoi amestecat cu materiale inerte si daramaturi trebuie acoperite in timp. Partea din groapa ramasa pe vremuri neutilizata este folosita in prezent pentru realizarea celulelor ecologice in care va fi depozitat gunoiul produs de bucuresteni.

In spatiul ramas liber mai pot fi construite sapte sau opt celule pentru deseuri, potrivit primarului din Popesti-Leordeni. Prima celula a fost deja umpluta si acoperita cu pamant. Acum, angajatii Ecorec lucreaza la cea de-a doua celula.

Pentru a fi ecologica, aceasta trebuie sa fie acoperita, pana la inceperea depozitarii efective de gunoaie, cu un strat impermeabil de argila, pe care se asaza o geomembrana.

Gunoaiele depozitate in prezent, la groapa de langa Glina nu mai emana in atmosfera gazul pestlential care otravea localitatea.

Levigatul (materia care rezulta din putrefactia gunoaielor menajere – n.r. ), in schimb, se pompeaza la suprafata. “Dupa ce trece printr-o tehnologie de epurare, lichidul se transforma in apa, in proportie de 60 %, iar cele 40 de procente ramase reprezinta concentratul pe care il pompam din nou la suprafata pentru a ajuta la putrefactia totala a gropii de gunoi”, adauga Douglas.

Acesta sustine ca sistemul de captare si ardere a metanului din gunoi, care l-a costat patru milioane de euro, polueaza cat o centrala de 12 kilowati de casa. Locuitorii din Glina acuza ca rampa de gunoi a infestat panza de apa freatica. Administatorul gropii sutine ca poluare nu provine de la el.. Analizele arata insa ca apa este intradevar .

Depozitele de gunoi controlate si ecologizate aduc paguba in casele multor familii de tigani care obisnuiau sa-si castige existenta din colectarea fiarelor vechi de pe vechile gropi.

Cel putin asa sustine Michael Douglas, directorul companiei care se ocupa cu administrarea gropii de gunoi de langa Glina. Acesta precizeaza ca din 2001, cand firma a preluat groapa, a inceput sa limiteze accesul tiganilor care colectau sticla, hartie sau fier de pe mormanele de gunoi.

“E un risc prea mare pe care ar trebui sa mi-l asum, nu am nevoie de amenzi luate din cauza asta. Imi sunt de ajuns utilajele pe care le am, incerc sa reduc la minimum eroarea umana”, spune Douglas.

Directorul companiei povesteste ca in urma cu cativa ani, un tigan si-a scapat tigara in gunoaiele pe care statea, generand un incendiu care a fost stins cu greu. Pe atunci, metanul emanat de gunoaie nu era captat si reprezenta un pericol.
Mai mult, gazul raspandea mirosuri insuportabile in toate satele vecine.

Fumul de la cauciucuri si de la celelalte obiecte din care tiganii scoteau fier dupa ardere, la care se adauga biogazul emanat de gunoaiele in putrefactie, constituiau perdeaua de poluare care acoperea casele satenilor din jurul rampei “Ochiul Boului”.

Acum, satenii din Glina nu mai sufera de pe urma acestor probleme, dar apa din puturile sapate in gradini este inca infestata. Noroc ca pana la sfirsitul anului 2009 toata lumea va avea canalizare si apa potabila, anunta viceprimarul comunei Glina, Dedu Tanase.